Cinematografe 1938 versus 1958

Cinematograful era privit la inceputul secolului trecut ca un fratior mic, slab, inapoiat si sarac al teatrului. Majoritatea celor care se duceau la cinematograf o faceau pentru ca nu aveau bani sa cumpere un bilet la teatru. Pretul intrarii la un film era infim comparat cu banii care se plateau pe un bilet pentru a vedea actorii pe scena, in carne si oase.

Poate si din acest motiv cinematografia a avut un succes atat de puternic. Era o distractie accesibila si celor cu venituri modeste iar “a merge la film” devenise un adevarat eveniment social. Unii oameni veneau din provincie doar pentru a merge la cinematograf.

Prima imagine arata lista cinematografelor existente in anul 1922. La inceput spectacolele aveau loc in sali de teatru unde se monta un ecran de panza in spatele cortinei si un aparat de proiectie. Sala Edison, sala Teatrului Liric, sala Eforiei, Circul Sidoli erau transformate ad-hoc in sali de proiectie pentru filme de scurt-metraj, documentare sau mici scenete. Prima sala destinata a fi cinematograf a fost construita pe strada Doamnei in mai 1909 cu numele Elisee.

Nu stiu daca este aceeasi sala care mai tarziu a fost transformata in Cinema Doina. Daca da, atunci in locul lui veti gasi acum un restaurant. Ca o paranteza, Cinema Doina avea si o gradina de vara unde se proiectau filme in aer  liber. Nu am vazut niciodata sa functioneze aceasta gradina de vara dar am vazut ecranul si randurile de scaune de lemn ridicate. Ce imi mai amintesc eu despre Cinema Doina: intrai in cladire iar in fata era casa de bilete. Intrarea in sala de spectacol se facea printr-o usa mascata de o draperie groasa aflata in stanga casei de bilete. Acea usa dadea direct in sala de spectacol si cum intrai in partea dreapta era ecranul care ramanea in spate iar in fata erau randurile de scaune. Sper sa gasesc planul salii sa il pun aici.

Tind sa cred insa ca este vorba de aceeasi sala. Imi aduc aminte ca usile aveau clante vechi, pe jos era un parchet care scartaia la fiecare pas, acoperit cu mocheta, dar daca intrai dupa inceperea filmului riscai sa-i deranjezi pe ceilalti cu zgomotul pe care il faceau pasii tai. Ecranul era incadrat cu pasla neagra iar in lateral erau doua cortine care se trageau lateral facute din plus verde inchis. Scaunele din lemn care faceau un zgomot infernal, neoanele agatate vertical pe peretele din dreapta (cum te uitai la ecran); tavanul cu gurile de aerisire imense, rotunde, peretii acoperiti cu un tapet cu model ciudat, mirosul specific de umezeala, sunt cateva urme de amintiri pe care m-am chinuit sa le scobesc din memorie.

Dupa Elisee s-au mai construit cinematografele Bleriot, Bristol, Apollo, Venus, etc. Lista de mai jos ne prezinta cinematografele importante (si numerele acestora de telefon, dar, din pacate, nu mai puteti suna sa intrebati ce film ruleaza decat daca puteti face un salt de 80 de ani in trecut…).

Sa remarcam ca Cinema Carlton (sala de lux) avea doua numere de telefon disponibile.

A doua lista cu cinematografe a fost publicata in 1938.

O mare parte din salile de cinematograf s-au pastrat si dupa nationalizare. Comunistii au inteles importanta unui mijloc de adresare catre populatie iar industria cinematografica a cunoscut o puternica dezvoltare pana in anii 1960. S-a construit studioul de la Buftea, s-au construit cinematografe noi. Oamenii muncii trebuiau indoctrinati si in timpul liber (dar norocul este ca au existat si filme de calitate “scapate” de cenzura, amestecate printre cele de propaganda).

In perioada in care televiziunea nu exista, si chiar si mai tarziu, pana prin anii ‘70 a existat motivatia jurnalelor de actualitati. Studioul Sahia producea calupuri de stiri de cateva minute care erau prezentate inaintea filmelor. Americanii au digitizat o parte din jurnalele de actualitati care pot fi vizionate sau descarcate de la Archive (colectia Prelinger).

Ce este interesant in urmatoarea imagine, lista cinematografelor care functionau in anul 1958, este numele acestora. Noile nume de sali si strazi, in concordanta cu “noile vremuri”. Cinema Vasile Roaita, sau Cinema Infratirea Intre Popoare… sunt daca nu jenante atunci macar ciudate.

Articole similare:

1. YouTube versus Vimeo Razboi YouTube vs Vimeo? Informatii pe scurt despre Vimeo: - lansat in noiembrie 2004, a oferit optiunea HD din 17...
2. Constantin Parvulescu - spectacol inedit in timpul Congresului Ma intreb ce-o fi fost in capul lui. Constantin Parvulescu, unul din greii PCR, fondator al partidului, decorat in 1961...
3. Reclame vechi Incepand de astazi veti gasi pe Cinemarts.net o colectie de reclame romanesti vechi (din publicatii diverse). Este vorba de reclame...