1959. In comunism reclamele nu mai aveau nici o valoare

Care ar fi putut sa fie in perioada comunismului rezultatul activitatii unui departament de publicitate? Ce rol mai avea publicitatea atunci cand concurenta era inexistenta?

Rezultatul il vedem aici: reclame peste care treci cu vederea, care nu au nici o insemnatate pentru cititor. Pe cine ar fi interesat contoarele de gaze, abur si apa? Era vreo competitie stimulata de faptul ca tariful convorbirilor telefonice era mai scazut seara? Acestea sunt simple anunturi frumos deghizate in reclame. Imi aduc aminte ca in ultimii ani ai regimului erau din cand in cand pauze publicitare la televizor unde erau prezentate noile produse ale unei fabrici de tesaturi. Fata de ce vazusem in niste reviste Quelle pe care le rasfoia sor-mea, prezentarea de la televizor era complet inutila si jenanta.

Cand erai la mare sau la munte si te duceai la oficiul PTTR sa telefonezi acasa, interurban, nu aveai de ales: plateai cat ti se cerea. Stateai la coada cate o ora pana ajungeai la aparat. Iti umpleai buzunarul de fise de 1 leu si 3 lei si hraneai telefonul public interurban care era de 2 ori mai mare decat unul obisnuit pentru a putea inghiti mai multe monede. Sau puteai sa ceri legatura prin operatoare: te duceai la ghiseu, lasai centralistei numarul pe care doresti sa-l apelezi iar aceasta te striga atunci cand reusea sa prinda legatura. Intrai intr-o cabina telefonica unde era un aparat telefonic fara roata, doar cu un receptor si vorbeai acolo stiind ca in orice moment cineva de pe fir, de la una din centralele prin care era rutat apelul tau putea sa asculte convorbirea. Iar daca erai dragut cu centralista era si mai bine: putea sa-ti faca legatura printr-unul din circuitele de teste care nu erau contorizate. Plateai doar jumatate din pretul convorbirii iar banii acestia intrau direct in buzunarul operatoarei. Mica coruptie comunista din care toti aveau de castigat. Dar varianta aceasta nu aparea in nici o reclama.

Articole similare:

1. Sanatate, farmacii si servicii cosmetice in reclamele din 1922 Astma si anghina pectoris, complicatii ale arteriosclerozei se vindecau dupa cum pretindea o reclama din 1922 cu medicamentul Sklerolsyrup, al...
2. OTV, fiindca nici nu stiti ce pierdeti. Ce pierdeti? Va spun eu: emisiuni isterice, demonstratii de asa-zis jurnalism, emisiuni din categoria “Radio-Shantz”, amatorism penibil. Cu cateva zile...
3. Televizorul si alte reclame din 1986 si 1987 Cateva reclame aparute in almanahuri din 1986 si 1987. Ultima dintre acestea prezenta seria de aparate de radio produse in...
4. Multumiri si precizari Este momentul sa ii multumesc mamei mele pentru materialele pe care mi le-a oferit din biblioteca personala. O mare parte...
5. CEC-ul in reclame - inainte si dupa 1989 La doar doi ani de la Revolutie, primele reclame incepeau sa-si faca loc timid in viata romanilor. Pe atunci ma...
6. Protan continua terorizarea bucurestenilor Nu ma gandeam ca blog-ul meu se va transforma intr-o actiune de protest impotriva Protan. Nu asta era destinatia lui....
7. De la Ceausescu la videocasetofoane Pagina 1 de la fiecare almanah sau manual era intotdeauna rezervata pozei lui Ceausescu. Cu un zambet sagalnic ne privea...