Cel mai bine imi aduc aminte cat de sete a putut sa imi fie pe drumul acela pana la intrarea pe stadion. Nu cred ca m-am mai gandit vreodata in viata mai mult la apa decat atunci. Nu s-a dat apa, nu sau impartit sucuri, nimic. Nici profesoarele nu ne-au spus sa ne luam de acasa sau de la scoala, eram complet nepregatiti. Abia la ora 1, dupa ce intrasem pe stadion o profesoara ne-a adus la fiecare cate o sticla de Brifcor. Am baut-o in 10 secunde.

Spectacolul nu cred ca a durat mai mult de o ora. Nu stiu exact fiindca atunci cand inca asteptam la intrarea pe stadion deja incepuse. Nu se vedea nimic la tribuna oficiala, eram oarecum sub ea si nu se vedea nimic de jos. Un coleg de la o alta clasa zicea ca l-a vazut pe Ceausescu cum dadea din mana.

La plecare nu au mai f0st autobuze. A trebuit sa ne intoarcem la scoala cu transportul in comun. Cred ca asta a fost cireasa de pe tort, cand am ajuns inapoi la scoala eram complet distrusi de oboseala. Am plecat acasa fara sa mai astept sa ne dea profesoarele liber, fie ce-o fi.

Seara a fost la televizor un reportaj in Telejurnal cu cateva imagini de pe stadion. M-am uitat si eu si eram curios daca o sa ma vad pe-acolo prin multimea de copii dar… nu m-au aratat In schimb l-am vazut pe Ceausescu primind buchete de flori.

Urmatoarele dati cand au mai fost activitati din-astea patriotice am avut grija sa ma imbolnavesc de fiecare data.

Eu la 23 august n-am fost niciodata, dar in schimb n-am scapat de stat pe traseu la Ceashka, o data la Romexpo, cand, spre norocul meu, nu am fost aproape de intrare (asta insemna pentru cine nu stie ca puteam purta pantaloni pe sub fusta de pionier ca era frig, amaratele care stateau la intrarea in cladirea centrala nu aveau voie, trebuiau sa poarte pufoaica primita care imita camasa de pionier si cel mult ciorapi albi grosi, ca deh, sa nu-i strice peisajul tovarasului. Si era un frig…. Plus ca dura cateva ore din momentul in care te bagau pe traseu pana binevoia sa vina ala). Atunci comandanta noastra de unitate care era din clasa noastra trebuia sa-i dea flori idiotului si sa-i spuna ceva de genul: “Primiti ofranda inimii curate.” Pentru onoarea asta a trebuit sa dardaie mai abitir ca noi ceilalti.

A doua oara a fost fix pe 13 decembrie 1989, cand a venit tovul in vizita de lucru la fabricile din Dr. Taberei (Tricodava si ce mai era pe acolo). Era un frig crunt atunci si batea un vant… ca inca mai aveam ierni sanatoase si noi faceam exercitii de inviorare pe loc asteptand sa vina ala… Dupa cateva zile stiti cu totii ce s-a intamplat.

Munca patriotica am facut in parc la curatenie. In schimb in I-IV am avut si o zdranganea din aia care se purta in piept, pentru ca am fost singura toanta care se ducea la toate activitatile pionieresti organizate duminica. Mama tragea de mine sa nu ma duc, sa mai stau si eu acasa, ca nu mi se intampla nimic, eu insa, eleva constiincioasa, ma duceam.

Clasa a 9-a. Cuplaraie cat cuprinde, spre disperarea profesorilor, pe unde se putea. Trebuie sa remarc ca fetele din timpul meu se cuplau cu baietii de varsta lor. Chiar ne si indragosteam, sufeream sau faceam prostioare prin capite. Azi vezi numai bosorogi cu mertane si scolarite inalte si silfide, la dreapta lu’ tati lor.

Seara se canta la chitari din cenaclul Flacara, bautura uzuala era lichiorul de mandarine si cel de cafea, la sticlute de 300 ml.
Norma nu se putea face. Aveam norma cam 30 de ladite. Eu nu puteam face mai mult de 18 ~ 20 si mereu traiam cu frica ca o sa am nota scazuta la purtare.

Inchipuieste-ti azi o astfel de scena: fatucele cu mobilu’ 3G la bracinar ruland manele mp3, tanga in cur, fite, baietii de baieti, la cules de porumb si carat de ladite prin plantatia plina de ciulini si balega de vaca.

Azi se iau copii de la scoala cu SUV-ul . Acolo mergeam cu remorca trasa de tractor (sporturi extreme pe drumurile acelea). Acum ma amuz teribil, atunci te duceai la practica agricola ca la taiere.