Cinemarts

Reportaj filmat cu ocazia lansarii de carte de la Palatul Sutu: “Bucurestiul si seismele” de Dr. Ing. Emil-Sever Georgescu, Sef Laborator Evaluarea Riscului Seismic si Actiuni in Constructii la INCERC - INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII SI ECONOMIA CONSTRUCTIILOR, Bucuresti.

Am primit poza urmatoare de la un prieten care acum se afla la munte. Ninge, zapada este de jumatate de metru dar se poate circula, nu bate vantul si afara este placut. Mi-e dor de o iarna  la munte, fara probleme de rezolvat, cu telefonul mobil inchis si doar cu ninsoare si o camera calduroasa intr-o cabana.

Daca incepi sa rasfoiesti un atlas geografic din 1920 ai senzatia ca pasesti in lumea lui Jules Verne: harti desenate de mana, denumiri vechi, pierdute, granite si tari de nerecunoscut. Ne-am obisnuit atat de mult cu prezentul, este atat de firesc si de normal ceea ce este tangibil incat, avand in fata ochilor adevaruri de acum 100 de ani ceea ce vezi ti se pare mai mult o poveste frumoasa decat o realitate trecuta.

Si cu toate acestea…

A se observa pe anumite harti cum cineva a modificat cu un creion rosu granita Romaniei si a scris “URSS”. Foarte inspirat… cam asa s-a intamplat si in realitate impartirea Europei, Cu creionul rosu.

Putin inainte de 1989, prin anii ‘80, transformarea politicii comuniste intr-un fel de religie de stat ajunsese la apogeu. O revista “Soimii Patriei” din Ianuarie 1983 mi-a trezit amintirile acelor vremuri. Rasfoind-o, mi-am adus aminte cum ajungeam sa simtim permanent, oriunde, prezenta Partidului si a prea-iubitului Conducator.

Soimii Patriei, o revista pentru copii din clasele I-IV, aparea lunar iar scolile faceau abonamente speciale pentru elevi. Un exemplar costa 2 lei, leu asemanator la valoare cu RON-ul de astazi.

Numarul din Ianuarie 1983 avea pe coperta urarea: “La Multi Ani!”. Aceasta urare obisnuita la intrarea intr-un nou an, de data aceasta avea o alta semnificatie: “La multi ani iubitilor conducatori!”. Pagina dupa pagina, articole, poezii, cantece, benzi desenate avand ca subiect sarbatoarea lui Nicolae Ceausescu si a Elenei. Aproape toate articolele erau dedicate acestui subiect. Va las sa va convingeti singuri:

O intrebare fireasca: “de ce cumparam sau ne abonam la o astfel de revista?” Raspunsul e simplu: pentru ultima pagina. Ultima pagina avea benzi desenate… dar fara nici un substrat politic (de obicei). Destul de slabute, limitate la o singura pagina, dar pentru un copil din acei ani o adevarata bucurie. Nu aveam altternative, nu aveam PIF sau RAHAN (astea se gaseau foarte greu, nici acum nu stiu cum, de obicei le citeam imprumutandu-le de la colegii de scoala).

Parintii au facut tot ce le-a stat in putinta sa compenseze lipsa benzilor desenate, a desenelor animate si a filmelor pentru copii de la televizor. Fratii mei mai mari avusesera Lolek si Bolek, Pic si Poc, Pisicile aristocrate, carti cu povesti si poezii pentru copii la care ma uitam ca la niste comori vechi. Dar in anii ‘80 programul TV fusese redus, carti de copii se gaseau foarte greu si ceea ce era prin librarii era de o calitate indoielnica (asta daca nu aveau tente politice)… Asa ca mama a inceput sa mearga cu mine in fiecare saptamana la cinema Doina sa vad desene animate, la teatrul Tandarica, a cumparat un pick-up si apoi discuri cu povesti (mi le facea cadou de fiecare data cand luam cate o nota buna la scoala). Majoritatea povestilor si pieselor de teatru care se gaseau pe discuri de pick-up erau inregistrate inainte de 1978, interpretate de actori de renume pe care nu ii mai puteai vedea pe scena.

In sfarsit, cu ajutorul Ministerului Agriculturii (care de 4 ani nu si-a mai platit datoriile la Protan), crematoriul care pare inspirat din filmele ce infatiseaza holocaustul si-a inchis astazi portile.

Duduia Cristina Miu, directoare, a tinut o conferinta de presa in care a mentionat ca:

1. Din cauza faptului ca Ministerul Agrculturii nu si-a platit datoriile fata de Protan, acesta se inchide, fiindca nu poate sa isi mai desfasoare activitatea la standarde europene. O rog personal pe Cristina Miu sa mentioneze care sunt acele standarde europene care precizeaza ca este acceptabil ca o mare parte din populatia unei capitale sa fie intoxicata nopti in sir, mai ales vara, cu un miros pestilential care facea imposibil traiul civilizat.

2. Cristina Miu este de parere ca oprirea activitatii Protan este un dezastru ecologic. Nimic mai gresit. Dezastrul ecologic era poluarea sistematica efectuata din banii platiti de cetateni la buget, care afecta zone intinse din Bucuresti.

3.Sunt date care demonstreaza ca s-au redus emisiile cu 70%. Nu zau! 70% din ce? Sau cumva Cristina Miu voia sa spuna ca “au crescut emisiile cu 70%”? Asta vara de-aia mirosea atat de cumplit in 3 sferturi de Bucuresti? Fiindca s-au redus cu 70% emisiile de gaze? Pe cine crede ea ca prosteste in fata?

4. Cristina Miu zice ca problemele de la Protan se datoreaza unui sabotaj. Recunosc, atunci cand am auzit chestia asta m-am tavalit pe jos de ras. Cred ca s-a uitat la prea multe filme SF, sau calitatile sale de PR sunt intr-adevar jalnice. Bine ca nu a dat vina pe Al Qaida si pe teroristii care au facut prapad pe 11 septembrie. Dar poate sa vina cu precizarea ca Protan a fost sabotat de niste creaturi verzi, de 1 m inaltime, cu ochi mari, maini lungi si degete subtiri, care au coborat dintr-o farfurie zburatoare cu numar de Marte.

P.S. Oare nu era mai ieftin pentru Protan sa isi instaleze filtrele acelea si sa se comporte civilizat fata de populatie pentru ca acum cetatenii sa fie de partea Protanului in loc sa se bucure de faptul ca acesta va fi inchis?

REALITATEA.NET - Protan îşi închide toate cele opt filiale din ţară

REALITATEA.NET - Protan îşi închide toate cele opt filiale din ţară

La HBO urmeaz un nou film. Sau urmeaza. Depinde unde te uiti. Sus, sau jos. Urmeaz si poza cu urmeaz.